Uite asa mai face omul cate ceva la batranete si descopera ca-i si place. Azi m-am dat in kart. M-am desperecheat subtil si am tulit-o cu niste prieteni la Amckart, in Pipera. Acolo, pentru prima oara in istoria mea, m-am inscris si eu la karting. Imi transpirasera palmele inca dinainte de a ma urca la volan. Insa odata ajunsa in masinaria cu pricina, odata pornit motorul si apasat acceleratia, am uitat cu totul de emotii. Am intrat pur si simplu intr-o alta lume, o lume de 10 minute a kartingului. Si pot sa spun ca in loc de eliberare de adrenalina, am avut o eliberare de fericire. Am scos un timp de 1.41, cea mai buna cursa din cele 10 minute. Pentru inceput zic eu ca-i bine. Nu am avut niciun fel de accidente, nu m-am invartit, nu m-am rasturnat, desi problemele nu au lipsit.  Imi cadeau casca si cagula pe fata in asa hal incat trebuia mereu sa pun mana pe ele sa le indrept. Apoi am luat o pauza de suc, dupa care ne-am inscris pentru inca 10 minute minunate. Aici am scos un timp chiar mai bun, de 1.37, asta datorita pustiului de 100 de kilograme care a binevoit sa-mi taie calea intr-o curba, apoi sa opreasca fix in fata mea. Normal ca s-a intamplat si inevitabilul, adica am intrat in el cu toate franele apasate. Incident fara victime si fara pagube materiale, ceea ce mi-a lasat loc sa-mi continuu cursa, furioasa (to fast, to furious) si injurand de mama focului, dar si foarte incordata de teama de a ma trezi iarasi cu vitelul peste mine ca sa-mi mai faca vreo bucurie. Datorita lui, si pe aceasta cale ii multumesc, am mai castigat cateva secunde la cursa. Sper ca data viitoare sa nu mai fie pe aceeasi pista cu mine.
Daca nu ati incercat niciodata si va place sofatul, sfatul meu este sa nu ezitati. Este cam scump. 10 minute cu un kart de 6.5  costa 45 RON, iar cu unul de 13, 50 RON.
Am uitat sa adaug ca am permis de conducere din 2002, dar tot de atunci nu am mai condus, pentru ca sunt blonda, din punct de vedere al sofatului. Cand mi se va ura cu viata, am sa-mi iau masina.

Anunțuri