Nu stiu daca ati vazut Invictus. Daca nu l-ati vazut va sfatuiesc sa inchiriati filmul pentru acasa. Eu l-am vazut la cinema, dar mi-a lasat impresia ca este un film de casa, pe care trebuie sa-l vezi acasa pe canapea, alaturi de familie.
Mandela este  descris ca un inger pazitor al acelei tari, iar toata actiunea este plasata in jurul sau. Din tot filmul, care este destul de bun, am ramas cu amintirea foarte vie a unor versuri. Poezia se numeste la fel ca si filmul si a fost scrisa de William Ernest Henley.

Out of the night that covers me,
Black as the Pit from pole to pole,
I thank whatever gods may be
For my unconquerable soul.

In the fell clutch of circumstance
I have not winced nor cried aloud.
Under the bludgeonings of chance
My head is bloody, but unbowed.

Beyond this place of wrath and tears
Looms but the Horror of the shade,
And yet the menace of the years
Finds, and shall find, me unafraid.

It matters not how strait the gate,
How charged with punishments the scroll.
I am the master of my fate:
I am the captain of my soul.